Elemente de Arhitectura: Stilul Neoromanesc

 

Constructie robusta, menita sa reziste timpului, pridvor traditional, balcon inchis care te duce cu gandul la haremurile otomane, motivul nodului si al funiei in decoratiunile exterioare – sunt doar o parte dintre elementele de care trebuie sa tii cont daca te gandesti sa construiesi o casa in stil neoromanesc.

 

Daca vei spune ca fiecare roman care isi indrageste istoria si cultura trebuie sa stie cate ceva despre stilul arhitectural neoromanesc, nu vei gresi deloc. Structura robusta a caselor, cu balcon inchis si turn, arcadele frante de inspiratie otomana, combinate cu coloane groase si scurte, extrase din moda bizantina, sunt doar cateva din trasaturile fermecatoare care il definesc, ce pot fi abordate cu eleganta si pricepere in decoratiunile secolului XXI.

 

Incadrare in timp

Stilul neoromanesc a inceput sa se dezvolte la finalul secolului al XIX-lea, prin lucrarile si proiectele lui Ion Mincu si Ion N. Socolescu, cunoscand apogeul in perioada interbelica. Este parte a perioadei Art Nouveau in Bucuresti si intreaga Romanie si a aparut ca reactie la eclectismul care a marcat inceputul secolului al XIX-lea, care a insemnat o combinatie de elemente straine si traditionale definita de interesul pentru nou, fara dezvoltarea unui stil local propriu.

Arhitectura neoromaneasca marcheaza in acelasi timp o perioada de dezvoltare economica si interesul crescut al celor instariti pentru case noi si frumoase, inainte de anul 1984 cand o data cu sosirea comunistilor la putere, a luat sfarsit si acest curent.

Reprezentanti ai stilului neoromanesc

Printre cei care au sustinut si dezvoltat arhitectura neoromaneasca prin proiecte de valoare, care stau si astazi marturie a acelei perioade, se numara:

 – Ion Mincu – initiatorul acestui stil, cunoscut pentru proiectele: Bufetul de la Sosea, Casa Lahovari, Casa Vernescu de pe Calea Victoriei, Vila Robescu din Sinaia, Casa Petrascu din Piata Romana, Casa Monteoru din Bucuresti (renovata de Ion Mincu); 

 – Grigore Cerchez – inginer, profesor si arhitect, cunoscut pentru conceptele de casa in stil brancovenesc, care a proiectat, printre altele, Palatul Institutului de Arhitectura Ion Mincu si Castelul Cantacuzino din Busteni;

 – Nicolae Ghica Budesti – aduce elemente moldovenesti in curentul neoromanesc, inspirat din creatiile realizate pe vremea lui Stefan cel Mare, in  – proiecte precum Biserica Cutitului de Argint din Parcul Carol, biserica Sfantul Vasile cel Mare din Bucuresti;

 – Petre Antonescu – inginer si pedagog, autorul unor cladiri istorice precum Primaria Municipiului Bucuresti, Palatul Administrativ din Craiova, Banca de Investitii din Bucuresti si cladiri private situatie in Bucuresti pe strazile Victor Eftimiu, Ion Brezoianu, Dumbrava Rosie;

 – Statie Ciortan – a proiectat Palatul Vamei Postei (Palatul Postelor) Bucuresti, imobile private pe calea Mosilor, Str. Roma nr.7.

 

O combinatie de stiluri

Cand vorbim despre elementele de arhitectura, care definesc o cladire conceputa in stil neoromanesc discutam despre mai multe directii care se imbina armonios:

 – elemente de arhitectura populara – structuri din lemn, motive ornamentale precum rozeta solara, funia, nodul, dintele de lup etc.;

 – motive de inspiratie bisericeasca – vita de vie, Sfanta Treime, paunul, cruci in format stilizat, roza cu 12 brate;

 – influente ale stilului brancovenesc cu elemente otomane si bizantine – foisorul, pridvorul, coloanele scurte si groase, decoratiuni cu motive vegetale;

 – elemente din stilul moldovenesc cu influente gotice – acoperisuri inalte si inclinate, cu suprafete drepte, portaluri si chenare.

Dintre mai multe tipuri de arhitectura care si-au pus amprenta de-a lungul istoriei asupra aspectului oraselor si satelor Romanesti, stilul neoromanesc se numara printre cele care evidentiaza rezistenta poporului roman in fata timpului si greutatilor, prin robustetea constructiilor sale. Un motiv definitoriu este de exemplu cula olteneasca, constructie patratoasa si masiva, dar si turnul, inspirat de structura arhitectonica a manastirilor. 

In compozitia cladirilor neoromanesti pe care si-au pus amprenta stilurile contemporane vei putea observa adaugarea de linii curbate si motive vegetale inspirate de miscarea Art Nouveau, dar si elemente geometrice specifice stilului art deco.

Casa Lahovari

Una dintre cladirile pe care trebuie neaparat sa le vezi, daca vrei sa afli mai multe despre acele stiluri arhitecturale care definesc identitatea capitalei este casa proiectata de Ion Mincu pentru generalul Iacob Lahovari si construita in anul 1866.

Este una dintre cele mai reprezentative case in stil neoromanesc, ocupand un loc aparte in istoria arhitecturii moderne. Trecand pe langa ea vei observa cu usurinta elemente caracteristici stilului, usor de identificat, precum:

 – pridvorul cu friza, amplasat deasupra unei intrari false catre pivnita;

 – arcadele frante de tip otoman;

 – streasina lata si ridicata, decorata cu ornamente;

 – medalionul ceramic, cu motive geometrice romanesti;

 – friza ceramica, cu tema militara din antichitate si accente Art Nouveau.

 

Vila Minovici

Amplasata pe soseaua Kiseleff, in apropiere de Fantana Miorita, vila Minovici este una dintre acele case neoromanesti care iti atrag atentia de la prima privire. Este un giuvaer pentru arhitectura din Bucuresti si merita cu siguranta o vizita, daca ajungi prin capitala.

A fost proiectata de Cristofi Cerchez si construita in 1905, ca sediu al Muzeului de Arta Populara. Se evidentiaza prin structura robusta, masiva, influentata de imprumuturile bizantine si otomane, care definesc multe cladiri in stil neoromanesc.

Vei observa de asemenea si motivul culei, prezent prin turnul care completeaza arhitectura, foisorul, coloanele bizantine, scurte si groase, acoperisul maiestuos, inalt si putin inclinat, si arcadele trilobate, inspiratie de la proiectele de case in stil brancovenesc.

 

Casa Elie Radu

Proiectata de Giulio Magni si ridicata intre anii 1894 – 1898, casa Elie Radu poate fi vazuta la aproximativ 100m de casa Lahovari. O vei recunoaste datorita turnului din centru si a ferestrelor grupate cate trei la etaj, amintind de motivul Sfintei Treimi. Structura acestei case in stil neoromanesc include balcon inchis, de inspiratie otomana, si elemente din lemn, cu iz traditional romanesc.

Ce design interior alegi pentru o casa in stil neoromanesc

Indiferent daca achizitionezi o constructie veche in stil neoromanesc sau construiesti o casa noua, alegand aceasta versiune dintre mai multe stiluri arhitecturale romanesti, pentru interior ai la dispozitie mai multe abordari potrivite. Iti recomandam insa sa iei in considerare in primul rand, un decor rustic sau vintage, care completeaza placut un exterior neoromanesc:

 – vintage – alege elemente de mobilier care au fost la moda cu 10 – 20 de ani in urma, originale sau reproduceri; mizeaza pe lemnul masiv, covoare cu modele asimetrice si decoratiunile interioare din aceeasi perioada cu mobila (cufar din lemn, suporturi pentru lumanari etc.);

 – rustic – alege un covor din blana sau din iuta, mobilierul din lemn masiv finisat natur, cu lac incolor, pardoseala din piatra sau lemn si pereti cat mai deschisi la culoare.